Înfometarea- cum am ajuns să am 40 de kilograme

Dorești să slăbești rapid și fără efort? Poate ești genul de persoană care urăște sala, sportul, iar dietele ți se par absurde. Hm, păi și cum ai putea slăbi altfel? Corect! Începi să-ți reduci porțile zilnice și să te înfometezi puțin câte puțin. Până când? Îți zic eu până când. Până când corpul tău va refuza mâncarea și până când vei cădea la pat.

De unde știu? Ei bine, asta mi s-a întâmplat mie.

Înfometarea nu este o variantă la care să apelezi, chiar dacă tu crezi că ai o situație de criză și vrei cu disperare să dai jos rapid 4-5 kg fără a depune efort în direcția asta, nu. Înfometarea duce la îmbolnăvirea treptată a organismului, iar asta are consecințe grave, atât în prezent, cât și pe viitor.

Eram în clasa a 9 a, când venise pandemia, iar cum nu aveam voie să ies afară, fiind stare de urgență, a început să apară sedentarismul. Am luat ce-i drept câteva kilograme în plus și am ajuns să cântăresc în jur de 60 de kg. Pentru o fată ca mine, obsedată să arate bine, numărul acela mă irita maxim. Ca să vă faceți o idee, am 1,65. Kilogramele luate extra se vedeau ce-i drept la picioare și burtică.

În acea vară, am mers la mare și țin minte cum aproape toată vacanța am stat în costum de baie cu o cămașă albă deasupra, cu care îmi acopeream subtil „burta”. Nu m-am bucurat de vacanță, de înot, căci nu prea voiam ca ceilalți să-mi privească corpul imperfect, mai de nimic. M-am simțit atât de urâtă, de „grasă”, încât am vrut să fac o schimbare. Și am făcut, dar una dusă la extrem.

Prin luna noiembrie deja, când eram clasa a 10  a, o prietenă care era puțin plinuță (dar nu cu mult), mi-a povestit încântată cum a slăbit fără a depune efort. Cum? Și-a redus porția zilnică de mâncare și a început să bea apă cu lămâie pentru a arde caloriile.

Am fost atât de încântată de ce-mi povestise, încât am practicat și eu, dar doar prima parte, și am ajuns de la trei porții pe zi, la două, apoi ușor, ușor la una (consistentă pe atunci). Din noiembrie/decembrie până în vara anului respectiv, am dat jos 10 kg, deci ajunsesem la 50 kg. Eram mai suplă și mă simțeam super, super bine.

 

Am fost 10 zile în Bulgaria pe atunci cu câteva fete și m-am bucurat maxim de corpul meu de sirenă. Nici nu voiam să mă mai îmbrac, aș fi stat în costum de baie toată ziua.

Problema într-adevăr nu a fost atunci, ci în continuarea acelui an, când deja eram clasa a 11 a. De ce? Pentru că începusem să mă îmbolnăvesc încetul cu încetul. Am ajuns să mănânc doar prostiuțe, nu mâncare și aveam zile când o pungă cu alune era suficient.

Asta până într-o zi, când am căzut din senin la pat. Eram ca un schelet, coastele se vedeau toate, iar forța dispăruse. Nici măcar să deschid o sticlă cu apă nu mai puteam. Iar mâncarea? Nu o voiam. Corpul începea să respingă alimentele, considerând că poate supraviețui și fără.

Câteva zile nu m-am putut ridica din pat. Cum o făceam, amețeam și cădeam înapoi pe pernă. Ajunsesem la 40 de kg. Ajunsesem o legumă.

Părinții s-au îngrijorat destul de tare. Am fost cu greu la medic, care mi-a zis direct, că dacă nu mă mobilizez să mă alimentez corespunzător, viitorul meu urma să fie spitalul sau în cel mai rău caz, decesul.

Atât de bolnavă eram, încât până și gândul că voi muri, l-am acceptat. Atât de gravă și rea e boala.

Greu m-am acomodat iar cu alimentele. Țin minte cum mama mi-a dat în ziua respectivă sarmale să mănânc, iar mie doar pentru una, mi-a luat o oră.

După o săptămână, m-am mobilizat și am ajuns iar la 50 de kg, pe care le-am și menținut aproape tot liceul.

Nu am mai vrut să mă înfometez, iar ajungând la facultate, am mai pus cărniță pe mine și sinceră să fiu, îmi plăcea cum arătam. Aveam în jur de 56 de kg și părea să fie perfect pentru mine.

O singură problemă din păcate a rămas și în prezent. Care? Sensibilitate la stomac, de care nu voi scăpa prea curând, ca urmare la ce făcusem.

Nu vă lăsați păcălite de social media. Este cea mai periculoasă capcană în care ar putea o tânără să cadă. Vrei să slăbești sau să te menții? Super, alege un sport și mese echilibrate din care să nu lipsească proteinele și ce mai are nevoie corpul pentru a fi puternic și sănătos.

Am povestit această întâmplare pentru fetele care sunt poate „insecure”. Nu e cazul să fiți așa. Iubiți-vă așa cum sunteți, iar dacă vrei o schimbare, fă-o cu cap, nu de capul tău. Alege și prioritizează un corp sănătos, decât unul „perfect”și de legumă.